Continuă războiul surd, pentru Cheile Bicazului, între Secuime și Neamț. Alt proces pierdut de Harghita

Dimensiune font:

| 05-05-2024 05:30

De ani de zile, autorităţile din Harghita încearcă, fără succes, să preia în administrare celebrul defileu, considerând că li se cuvine. Recent, au pierdut un nou proces, la fel ca multe altele.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondată cererea de revizuire pe care judeţul Harghita, prin Consiliul Judeţean Harghita a formulat-o împotriva deciziei civile pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş în cauza referitoare la anularea procesului verbal de delimitare încheiat în 1998 între reprezentanţii Municipiului Gheorgheni, judeţul Harghita şi cei ai comunei Bicaz Chei, judeţul Neamţ“.

Declaraţia aparţine prefectului de Neamţ, Adrian Bourceanu, după decizia instanţei supreme a României din data de 25 aprilie 2024. Senţinţa confirmă că graniţa dintre cele două judeţe rămâne unde este acum, iar Cheile Bicazului sunt pe teritoriul comunei nemţene cu acelaşi nume. Prefectul a făcut şi un scurt istoric al nesfârşitului şir de procese în care reclamat au fost autorităţile harghitene.

Nemulţumite de hotarul traseului administrativ dintre cele două localităţi, în 2009, autorităţile din Gheorgheni au atacat în instanţă un proces verbal care stabilea graniţa dintre judeţe, susţinând că s-ar fi aflat în eroare cu privire la hotarul administrativ recunoscut anterior. Cauza a fost soluţionată definitiv în 2020 în favoarea judeţului Neamţ.

Au fost mai multe procese, instanţele reţinând că hotarul administrativ între comuna Bicaz Chei şi oraşul Gheorgheni a fost corect stabilit, defileul rămânând pe raza ţinutului străjuit de Ceahlău. Alt litigiu a început în anul 2022, când responsabilii din judeţul vecin s-au adresat Tribunalului Harghita cu o nouă cerere pentru anularea procesului verbal.

Procesul a fost pierdut şi în primă instanţă, şi în recurs, la Curtea de Apel Târgu Mureş, reţinându-se printre altele, după cum a menţionat prefectul Bourceanu: „admisibilitatea unei acţiuni de anulare a unui act administrativ important, promovată la un sfert de secol de la emiterea lui afectează în mod grav, din iniţiativa unei instituţii publice (judeţul Harghita - n.n.) securitatea circuitului civil“.

„Pe cale extraordinară cerem clarificarea acestei situații“

Autorităţile din judeţul Harghita, pentru că avea posibilitatea, nu au renunţat, iar în noiembrie 2023 au atacat sentinţa Curţii de Apel Mureş, formulând o cerere de revizuire, respinsă la final de aprilie 2024 de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această ultimă hotărâre nu este definitivă şi poate fi contestată cu recurs, tot la instanţa supremă.

În aceste dispute civile nu este vorba doar de Cheile Bicazului, ci şi de o suprafaţă de circa 700 de hectare din zonă. „Considerăm că hotărârea Curţii de Apel Mureş (din 2023 - n. red.) nu este clară, am văzut nişte discrepanţe, motivare contradictorie şi prin cale extraordinară cerem clarificarea acestei situaţii. Au fost voci care spun că CJ Harghita ar fi pierdut acest teren de aproape 700 de hectare“.

Această declaraţie a fost făcută de Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, la o conferinţă de presă de anul trecut, motivând astfel contestaţia depusă la Înalta Curte. Dincolo de aceste litigii, oficialul spunea că relaţiile cu Neamţ sunt foarte bune, existând planuri şi proiecte comune a zonei, prin construirea de drumuri şi elaborarea unor planuri de dezvoltare turistică.

Gheorghe Oniga, parte în procese prin prisma funcţiei de primar la Bicaz Chei, explica: „Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a întocmit un proces verbal, s-a făcut grăniţuirea cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, tot ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces-verbal, încheiat şi făcut de ei“.